Despre Noi

Protejează-ți societatea împotriva lichidării forțate

Societățile comerciale pot fi lichidate în situația în care înregistrează restanțe la plăți către terți

(persoane fizice, societăți comerciale, instituții de stat).

Cere sfatul profesioniștilor.

Creditorii ți-au solicitat plata restanțelor?

Când o societate comercială înregistrează debite către terți, creditorii pot încerca să recupereze aceste sume datorate prin:

  • obținerea unei hotărâri judecătorești (în situația în care creanța nu este constatată printr-un titlu executoriu)
  • executarea silită (în situația în care creanța este constatată printr-un titlu executoriu)
  • solicitarea către instanța judecătorească de a deschide procedura insolvenței împotriva societății

În situația deschiderii procedurii simplificate:

Instanța va emite o hotărâre prin care va constata că societatea debitoare nu-și poate achita debitele, cu următoarele consecințe:

  • conturile bancare ale societății vor fi blocate
  • bunurile societății vor fi vândute de către lichidator
  • angajații își vor pierde locurile de muncă

În situația în care un terț a solicitat Instanței de judecată deschiderea procedurii insolvenței:

Creditorii pot solicita tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul social al societății debitoare, să deschidă procedura generală a insolvenței împotriva societății, în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței.Creditorii pot solicita tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul social al societății debitoare, să deschidă procedura generală a insolvenței împotriva societății, în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței.Creditorii pot retrage cererea formulată, în situația plății sau a unui acord încheiat înainte de termenul de judecată.

 

În situația admiterii cererii de deschidere a procedurii generale a insolvenței, instanța de judecată va numi un administrator judiciar dintre practicienii în insolvență înscriși în tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, ale cărui principale atribuții sunt:

  • analiza activității persoanei juridice debitoare și întocmirea unui raport privind cauzele și împrejurările care au condus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, precum și asupra existenței premiselor angajării răspunderii acestora, precum și asupra posibilității reale de reorganizare efectivă a activității debitorului ori a

motivelor care nu permit reorganizarea și supunerea acelui raport judecătorului-sindic;

  • examinarea situației economice a debitorului și a documentelor depuse și întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observație în cadrul procedurii generale și supunerea acelui raport judecătorului – sindic;
  • întocmirea actelor prevăzute la art.28 alin.(1), în cazul în care debitorul nu și-a îndeplinit obligația respectivă înăuntrul termenelor legale, precum și verificarea, corectarea și completarea informațiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;
  • elaborarea planului de reorganizare a activității debitorului;
  • supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
  • conducerea integrală, respectiv în parte, a activității debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuțiile sale și la condițiile de efectuare a plăților din contul averii debitorului;
  • convocarea, prezidarea și asigurarea secretariatului ședințelor adunării creditorilor sau ale acționarilor, asociaților ori membrilor debitorului persoană juridică;
  • introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în 

dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale încheiate de debitor și a constituirii unor garanții acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

  • sesizarea judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
  • menținerea sau denunțarea unor contracte încheiate de debitor;
  • verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiecțiuni la acestea, precum și întocmirea tabelelor creanțelor;
  • încasarea creanțelor; urmărirea încasării creanțelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea și susținerea acțiunilor în pretenții pentru încasarea creanțelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocați;
  • cu condiția confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunțarea la garanții reale;
  • sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluționare de către acesta.

Pentru a preîntâmpina toate aceste probleme, consultați un profesionist, care vă poate asista pe perioada procedurii insolvenței, prin reorganizarea activității societății!

Solicita o consultatie